Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) este una dintre cele mai importante inițiative ale Uniunii Europene pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Acesta are rolul de a preveni „relocarea emisiilor de carbon” – fenomenul prin care companiile europene își mută producția în afara Uniunii pentru a evita costurile asociate cu politicile climatice.
Pentru industria românească, aplicarea CBAM înseamnă o schimbare profundă, dar și o șansă reală de modernizare și aliniere la standardele viitorului.
Ce este CBAM și cum funcționează
CBAM stabilește o taxă de ajustare la frontieră pentru produsele importate din afara Uniunii Europene, în funcție de emisiile de carbon încorporate în procesul de fabricație. În prezent, sunt vizate domenii precum oțelul, cimentul, aluminiul, îngrășămintele, electricitatea și hidrogenul, urmând ca, în viitor, lista să fie extinsă.
Scopul mecanismului este de a asigura o concurență echitabilă între producătorii europeni, supuși deja sistemului EU ETS (schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii), și cei din afara UE.
În perioada de tranziție, companiile importatoare trebuie doar să raporteze emisiile aferente produselor, iar din 2026 vor începe să achite efectiv costul certificatelor de carbon.
Provocările pentru industria românească
Implementarea CBAM aduce mai multe dificultăți, în special pentru companiile din sectoarele energointensive.
- Creșterea costurilor de producție – În lipsa unor tehnologii curate, companiile riscă să suporte costuri suplimentare, ceea ce le poate afecta competitivitatea pe piața europeană.
- Complexitatea raportării – Procesul de colectare și verificare a datelor privind emisiile încorporate necesită resurse suplimentare și expertiză tehnică.
- Presiune pe lanțurile de aprovizionare – Furnizorii externi trebuie să ofere informații detaliate despre amprenta de carbon a produselor, ceea ce poate duce la întârzieri și la costuri logistice mai mari.
- Vulnerabilitatea IMM-urilor – Întreprinderile mici și mijlocii, care nu dispun de infrastructură tehnologică și financiară avansată, vor avea dificultăți în a se adapta rapid noilor cerințe.
Industria românească, în special cea din domeniul oțelului, cimentului și aluminiului, trebuie să se alinieze treptat la standardele impuse de mecanism. Acest proces presupune investiții în eficiență energetică, digitalizare și reducerea emisiilor prin tehnologii inovatoare.
Oportunitățile create de CBAM
Pe lângă provocări, CBAM deschide și perspective semnificative pentru dezvoltarea economică sustenabilă:
- Stimularea investițiilor verzi – Companiile care adoptă tehnologii curate pot beneficia de sprijin european prin fonduri dedicate tranziției energetice.
- Creșterea competitivității pe termen lung – Producătorii care reușesc să reducă emisiile și să devină mai eficienți vor avea un avantaj clar pe piața internă și internațională.
- Acces la noi piețe – Produsele cu amprentă redusă de carbon vor fi tot mai căutate, iar firmele care se aliniază devreme pot câștiga segmente noi de consumatori.
- Modernizarea proceselor industriale – CBAM determină accelerarea digitalizării și implementarea tehnologiilor de monitorizare a emisiilor, contribuind la modernizarea infrastructurii industriale din România.
Cum se pot pregăti companiile românești
Pentru a transforma CBAM într-o oportunitate, firmele trebuie să adopte o strategie clară de adaptare.
- Evaluarea amprentei de carbon – Este esențial ca fiecare companie să își cunoască impactul asupra mediului și să identifice punctele critice unde pot fi reduse emisiile.
- Transparență în lanțul de aprovizionare – Colaborarea cu furnizorii și colectarea de date corecte despre emisiile asociate fiecărui produs devin prioritare.
- Investiții în eficiență energetică – Echipamente moderne, procese optimizate și surse de energie regenerabilă pot reduce costurile pe termen lung.
- Utilizarea fondurilor europene – Programele de finanțare pentru tranziția verde pot acoperi o parte importantă din costurile de modernizare.
- Formare profesională și adaptare managerială – Personalul trebuie instruit pentru noile cerințe de raportare, analiză și conformitate.
Impactul pe termen lung asupra economiei românești
Deși primele efecte ale implementării CBAM pot părea dificile, beneficiile pe termen lung sunt evidente. România are șansa de a-și restructura industria într-un mod sustenabil, de a atrage investiții verzi și de a deveni un actor competitiv în cadrul economiei europene a emisiilor reduse.
Adoptarea rapidă a măsurilor de decarbonizare, inovarea tehnologică și cooperarea dintre sectorul public și cel privat vor fi factori decisivi pentru succes. Într-o economie tot mai orientată către responsabilitate ecologică, companiile care înțeleg valoarea sustenabilității nu doar că vor supraviețui, ci vor prospera.
CBAM nu este doar o obligație legislativă, ci un pas necesar către viitorul economiei europene. Pentru industria românească, el marchează începutul unei transformări profunde, unde competitivitatea se va măsura prin capacitatea de a produce curat, eficient și responsabil.
Companiile care își vor adapta strategiile încă din această perioadă de tranziție vor fi cele care vor dicta ritmul noii economii verzi.
