Riscurile iminente ale unui „război meteorologic”

Femei-insarcinate-blocate-in-zapada-in-judetul-Galati-1.-Au-fost-salvate-cu-senilata-3

 

În România se discută de mai mult timp despre privatizarea Serviciului Hidrometeorologic al țării, demersuri în acest sens fiind iniţiate de fostul Guvern Cioloş, unii specialiști considerând că acest pas ar face parte din scenariul unui război meteorologic.Fenomenele meteo extreme pot fi controlate de om, iar România ar putea fi un poligon de testare a armelor geoclimatice într-un război meteorologic al marilor puteri.

Cine va opri „nebunia începută de Guvernul Cioloș”?

Ion Sandu, fostul director general al Administrației Naționale de Meteorologie și președinte al Societății Meteorologice Române,  afirma că și-a dat demisia de la conducerea ANM atunci când a fost demarată procedura de implementare a managementului privat.

În opinia fostului şef al AMN, statul este cel care trebuie neapărat să producă prognoze meteo, subliniind că „nu se poate să intri în management privat, care înseamnă de fapt privatizare, la serviciul meteorologic al unei țări”.

„Nu există, nicăieri în lume, să privatizezi serviciul meteorologic al unei ţări, să îţi facă prognoza din altă ţară şi să nu mai ai controlul dacă se declanşează peste 10 ani război meteorologic.”, declara acesta recent.

Fost director general al Administrației Naționale de Meteorologie a mai avertizat că Guvernul și Parlamentul trebuie „să oprească nebunia începută de Guvernul Cioloș pentru că nici măcar nu realizează că civilizațiile umane dispar datorită schimbării climei”.

Riscurile iminente ale unui „război meteorologic”

Este inadmisibil ca o țară să aducă management privat, o firmă privată din altă țară, să facă prognoză în caz de fenomene meteorologice periculoase”, a punctat Ion Sandu.

Sandu a menţionat că a avut o discuție cu Dacian Cioloș pe acest subiect, pe vremea când acesta era prim-ministrul României, explicându-i că „riscă să pornească un război meteorologic”. Însă, a precizat el, pe Cioloş nu l-au interesat argumentele.

Discuţiile despre un război climatic nu sunt o noutate, unii afirmând chiar că „România ar fi un poligon de încercare a armelor geoclimatice”.

Arma meteorologică, în reglările de conturi ale marilor puteri ale lumii

România se află tot mai frecvent sub asediul fenomenelor meteo extreme, iar aceste fenomene pot fi controlate de om, spunea ceva mai demult generalul Emil Străinu. În opinia acestuia, ar fi vorba de o tehnologie din anii ’50-’60, iar marile puteri dispun de ea la moment.

Într-un interviu acordat acum aproximativ un an pentru ziarulring.ro, Străinu opina că, prin intermediul acestei tehnologii, marile puteri „își plătesc reciproc polițe, fără să mai folosească tancuri şi rachete”.

„Războiul economic îl fac distrugându-ţi recoltele, câmpurile de legume şi de fructe, pomii fructiferi, viile. Este un război între Est şi Vest. Primele cinci mari puteri ale lumii sunt deţinătoare a ceea ce se numeşte arma meteorologică şi desfăşoară războiul meteorologic. E foarte simplu. România, de peste 35-40 de ani, este un poligon de încercare a armelor geoclimatice”, a precizat atunci Străinu, care a făcut declarații în acest sens și în cadrul unor dezbateri televizate recente, în contextul discuțiilor despre privatizarea AMN.

În opinia acestuia, astfel de fenomene s-au produs de exemplu în 2005, când pe piața românească şi-au făcut intrarea mari furnizori de legume şi fructe din centrul Europei şi din Asia, scopul fiind distrugerea agriculturii românești.
Potrivit generalului Străinu, o consecință a acestui război climatic va fi întețirea fenomenelor meteo extreme — inundații, furtuni, apariția tornadelor în România, care până nu demult puteau fi văzute doar la televizor. Iar o soluție pentru rezolvarea acestei situații se pare că nu există.

3670 Total Vizualizări 1 Vizualizări Astăzi

Adaugă primul comentariu pentru articolul "Riscurile iminente ale unui „război meteorologic”"

Scrie un comentariu

Adresa ta de mail nu va fi publicată.

*